Analiză: topul cabanelor de munte din Romania, 2024
Îmi doresc să încep acest articol prin a menționa aprecierea față de toate persoanele implicate în gestionarea de cabane de munte din România. Chiar dacă serviciile oferite de unele cabane au foarte mult loc de îmbunătățit, știu că cei care se ocupă de aceste unități depun eforturi imense, pe care eu, personal, nu știu dacă le-aș face.
Este o muncă foarte dificilă, căreia îi lipsește un cadru organizat la nivel național, motiv pentru care există diferențe mari în munca depusă de cabanieri. Fără ei, mersul pe munte nu ar fi la fel. Vă mulțumesc!
- Doar 6 cabane de munte din cele 30 analizate se găsesc în afara Meridionalilor.
- Un loc de cazare în camere comune costă între 35 și 135 RON. Excepție face Cabana Fântânele, unde cel mai ieftin loc costă 375 RON.
- Prețul unei ciorbe variază între 15 și 27 RON.
- La 8 cabane de munte, întreținerea este foarte greu de realizat din cauza accesului. Se poate ajunge la ele, în tot anul, doar pe jos/cu măgari și cai/cu elicopterul.
- 43%(13) dintre cabanele de munte analizate din România au băi ecologice, în afara cabanei
- Plata cu cardul este disponibilă doar în 8 cabane din cele 30 analizate.
- În 73.3%(22) dintre cabanele analizate, este nevoie de propriul sac de dormit. Dincolo de recomandarea unui cocon din bumbac, valabilă pentru toate celelalte cabane.
- La majoritatea cabanelor (16) nu sunt condiții pentru un duș: spațiu sau apă caldă.
- Cabana Mălăiești și Cabana Valea Sâmbetei au cel mai mare potențial de creștere, raportat la priveliște/condiții oferite
Cabanele de munte din România încep să se dezvolte tot mai mult și să se apropie de cele din vestul Europei. Până acolo, totuși, mai este cale lungă. După o perioadă de stagnare, calitatea infrastructurii montane începe să crească de la an la an.
Un exemplu de lipsuri ale infrastructurii montane (dincolo de serviciile Salvamont, care sunt la un standard ridicat), este faptul că mi-a fost aproape imposibil să găsesc o bază de date cu toate cabanele din țară. Acesta este și un motiv pentru care există posibilitatea să fi omis o parte din ele. Dacă omit, vă rog să îmi scrieți despre acestea.
Am pornit această analiză cu gândul de a crea un audit al situației actuale a cabanelor de munte din România și am realizat o scară de analiză a acestora pe baza câtorva criterii, notate de la 1 la 5: camere, mâncare, toalete, curățenie, review-uri de pe Google Maps și dificultatea de a întreține o unitate de cazare. Scara de analiză este detaliată aici.
Plănuiesc să reiau această analiză periodic (aș îndrăzni să spun anual, însă nu cred în modificări substanțiale în intervale de 12 luni).
Introducere despre cabanele de munte
O mare parte din cabanele din România își au începuturile acum puțin mai bine de 100 de ani, când comunitățile locale și asociațiile vremii au contribuit la o serie de construcții în locurile greu accesibile. Asociația SKV, de exemplu, și-a adus aportul la peste 60+ de cabane și refugii din Carpați, printre care Postăvaru, Curmătura, Diham, Omu, Mălăiești.
În Primul Război Mondial, o parte dintre cabane au avut roluri importante în economia confictului, motiv pentru care au fost mai mult sau mai puțin distruse. În perioada interbelică, s-a cunoscut o creștere a numărului de drumeți și a dragostei pentru munte.
Perioada de înflorire a culturii montane din țara noastră a fost cea comunistă (în care mersul pe munte era una dintre puținele modalități de turism). Din acest motiv, o mare parte a cabanelor din țară au fost construite sau renovate înainte de anul 1989. De atunci, mulți turiști (nu există o statistică să constat dacă în prezent sunt mai mulți turiști pe munte decât în comunism) au bătut potecile Carpaților, însă serviciile unităților de cazare au stagnat pentru o perioadă de timp.
Tot de atunci, o parte din cabane fie au dispărut, fie au rămas în paragină, fie au fost transformate cu mari eforturi în refugii.
De pe lista celor dispărute, menționez Cabana Leaota (masivul cu același nume), Cabana Prislop (Șureanu), Cabana Urlea (Făgăraș), Cabana Arpaș (Făgăraș).
Totuși, în ultimii 10 ani, mai multe cabane au fost renovate, în ciuda condițiilor grele din unele locuri. Cert este că odată cu îmbunătățirea serviciilor pe care cabanele de munte le oferă, asta contribuie și la creșterea numărului de oameni care merg pe munte și pune o cărămidă în plus la istoria culturii montane din România.
Ce consider că este o cabană de munte?
Pe scurt, o unitate de cazare, situată într-un loc izolat, fără drum asfaltat (excepție face Refugiul Bâlea Tunel), așezată într-un loc de pornire/de pe traseele turistice.
Cum am analizat cabanele de munte?
Mai întâi, am căutat o listă cu toate cabanele de munte din țară. Nu am găsit. Așa că am făcut o listă cu toate cabanele la care am fost eu până acum: 20 la număr. Apoi am căutat alte cabane, la care eu nu am fost, pe bloguri și forum-uri. Așa am ajuns la o listă cu 30 de cabane. E posibil să fi omis câteva dintre ele, dar asta se întâmplă din două cauze: fie nu am considerat-o ca fiind o cabană montană, fie ar fi meritat să fie în acest top (dar, cumva, am uitat de ea). Vă rog să îmi spuneți dacă găsiți o cabană omisă.
După care, cum menționam și mai sus, am creat o scară, notată de la 1 la 5, cu care am analizat serviciile oferite de cabanele montane.
La cele 20 de cabane pe care le-am vizitat, bineînțeles că nu am văzut toate camerele (de pildă, la Cabana Negoiu, am stat de 3 ori în aceeași cameră de 6 persoane).
Am completat lista mea de cunoștințe cu: prezentarea cabanelor de pe site-uri; recenziile prietenilor mei, recenziile de pe Google (însoțite de imagini); recenziile de pe Facebook.
Camere | Mancare | Toalete | Priveliste | Dificultate de intretinere | Curatenie |
1-2 puncte: camere la comun, neapărat cu sac de dormit, cu condiții de calitate foarte scăzută | 1-2 puncte: nu oferă mâncare, doar băuturi | 1-2 puncte: toalete ecologice, în afara cabanei
| 1-2 puncte: priveliștea este blocată | 1-2: accesibil tot anul cu masina | 1-2 puncte: menținută greu; există igrasie
|
3-4 puncte: camere la comun, în care este nevoie să îți aduci un sac de dormit de 15 grade, în care este destul de curat și în care te poți încălzi de la o sobă | 3-4 puncte: există doar câteva opțiuni prestabilite | 3-4 puncte: toalete în interior, la comun, cu duș | 3-4 puncte: oferă priveliște spre pădure/poiană/lanț muntos în depărtare
| 3-4: accesibil cu masina in perioada fara zapada; in rest accesul se poate face motorizat (snowmobil, ATV) | 3-4 puncte: menținută, pereți curați, grupuri sanitare curate
|
5 puncte: există camere de 2 persoane, în care lenjeria de pat este inclusă, iar serviciile sunt asemănătoare unei pensiuni | 5 puncte: restaurant, cu meniu vast și servire la masă | 5 puncte: toalete în interior, care pot fi individuale pentru camere | 5 puncte: orientată spre o zonă cu diferență semnificativă de nivel
| 5: accesibil doar pe jos/cu magari sau cai sau cu elicopterul | 5 puncte: impecabilă în condițiile unei cabane montane
|
Top 10 cabane de munte
Nu pot spune că acest clasament m-a surprins. Sunt cabanele care, în ultimii ani, au investit (probabil) cel mai mult în calitatea serviciilor oferite.
Locul 1: Cabana Dochia, Ceahlău
Nota 4.79
Este un exemplu pentru transformarea unei cabane din România, situată într-un loc foarte greu accesibil pentru a o întreține, însă care oferă (probabil) cele mai frumoase răsărituri din Carpați.
Cabana a fost renovată în urmă cu câțiva ani, iar acum oferă camere de la 4 până la 14 persoane. Cu excepția camerelor mai mari de 6 persoane, fiecare cameră are un grup sanitar propriu. Condițiile de cazare în camerele mici sunt asemănătoare unei pensiuni de 3 margarete.
Date de contact: 0730 603 801
Există 8 camere de 4 persoane, cu baie proprie. Într-o camera de 4 persoane, pot sta 2 (225 RON/pers.). Mai există 1 cameră de 6 (150 RON), 2 camere de 7 (150 RON) ș 3 camere de 14 persoane (135 RON).
De câte ori am stat aici, cazarea a fost impecabilă pentru o cabană de munte. Camerele au fost curate, grupurile sanitare igienizate (indiferent că vorbim despre cele din camere sau cele la comun), iar lenjeriile spălate. Băile sunt dotate cu dușuri cu apă caldă.
Mereu a fost căldură, cabana benficiind de un sistem de încălzire centralizat, cu calorifere în camere.
Sala de mese a fost renovată recent, beneficiind de canapele și spațiu suficient. Mâncarea este la alegere, dintr-o listă limitată (în comparație cu Fântânele, de exemplu) de opțiuni.
Cabana mai oferă wifi, saună și ciubăr.
Pentru întreținere, cabana este accesibilă doar pe jos, cu măgari sau cu elicopterul. Asta o face să fie una dintre cabanele greu de îngrijit.
Locul 2: Cabana Fântânele, Ceahlău
Nota 4.77
Când mă gândesc la Fântânele, singurul lucru care-mi vine în minte este ”Ce transformare…”. Desigur, această transformare acum costă cu mult peste media cabanelor din Carpați.
În urmă cu 7 ani, am dormit într-o iarnă la Fântânele. Seara scăpasem niște suc pe jos, iar dimineața găsisem podeaua înghețată în zona aceea. Era o cabană foarte rustică și destul de rău îngrijită, dar situată într-un loc minunat. S-au schimbat vremurile de atunci.
Ceaiul cu zahăr vanilinat (valinat?) băut acum câțiva ani rămâne, pentru mine, unul dintre cele mai bune băute vreodată. E singurul lucru pe care l-aș aduce din fosta cabană la cea din prezent.
Contact: 0730603803
Cabana este impecabilă, din multe puncte de vedere, pentru tot ce înseamnă o cabană montană din România.
Există 30 locuri de cazare, cu baie proprie. 5 camere duble (435 RON/pers), 4 camere triple (383 RON/pers) și 2 apartamente de câte 4 persoane (375 RON/pers). Toate prețurile includ mic dejun și cină.
Condițiile oferite sunt de lux pentru o cabană montană. Deși prețul se compară cu unele cabane din Vest, și condițiile oferite se bat cu acestea.
Cazarea este impecabilă pentru o cabană de munte. Camerele sunt mari, spațioase și foarte curate. Ba chiar aici putem vorbi și de un design încântător.
Este căldură, cabana benficiind de un sistem de încălzire centralizat, cu calorifere în camere.
Mâncarea este la alegere, dintr-un meniu cu suficiente opțiuni (care mai sunt uneori indisponibile). Diferit față de alte cabane este că aici există ospătari care se ocupă de tine, mai similar cu un restaurant din oraș.
Cabana mai oferă wifi, saună și jacuzzi.
Pentru întreținere, cabana este accesibilă doar pe jos, cu măgari sau cu elicopterul. Asta o face să fie una dintre cabanele greu de îngrijit. Totuși, cabana a primit 4 puncte în loc de 5, din simplul motiv al faptului că drumul până la Fântânele este mai scurt decât cel până la Dochia.
Cabana Fântânele de pe Masivul Ceahlău își are începuturile în anul 1641 în locul numit Fântânele, de unde țâșneau de sub stânci trei izvoare. În acest loc obișnuiau să se oprească sub un brad secular pastorii, vânătorii și oamenii muntelui pentru a se odihni și a-și potoli setea cu apă limpede și rece ca gheața de la izvoare. Astfel, cu timpul, locul a devenit un punct de întalnire al celor ce umblau pe munte.
În anul 1854, în acest loc s-a construit o modestă casă din lemn cu scopul de a facilita excursiile cnejilor Cantacuzini și Sturdzești pe Ceahlău. Prima cabană destinată turiștilor a fost construita în anul 1876 la inițiativa subprefectului Vasilica Macarascu și era construită din lemn cu două camere. Aceasta a constituit locul de popas pentru foarte mulți turiști care obișnuia să-și scrie numele pe fiecare stâlp, bârnă sau scândură de sub streașina fântânii.
În anul 1927, primul cabanier Mihai Sandu găsește resurse pentru a construi o cabană cu două camere și bucătărie, tencuite pe dinăuntru și cu o capacitate de cazare pentru 10-12 persoane. Această modestă dar frumoasă cabană a servit turiștilor până în anul 1952, an când s-au început lucrările la o noua cabană mai spațioasa. Terminată în anul 1958 cabana a fost construită din lemn și a fost denumită cabana “7 Noiembrie”, iar din 1980 și-a reluat vechea denumire de Cabana Fântânele.
Cabanierul Th. Lăcătușu este cel care a descoperit un izvor în amonte de cabană și pe care a reușit să-l capteze introducând astfel apa în cabană. În anul 1984 s-a reușit racordarea la rețeaua electrică a Cabanei Fântânele. Pentru a ajunge la Cabana Fântânele se pleacă din stațiunea Durău fie direct pe traseul marcat cu banda roșie fie spre cascada Duruitoarea pe cruce roșie și triunghi galben (din poiana lui Steofan se face la stânga după indicator).
Locul 3: Cabana Negoiu, Făgăraș
Nota 4.47
Tot la capitolul transformări recente remarcabile intră și Cabana Negoiu. Este o cabană veche, care oferea servicii în limita puterii cabanierilor, însă care a fost cumpărată de soții Vasile, Roxana și Marian, și a ajuns la standardele zilelor noastre.
Cabana s-a schimbat mult, de la interior până la exterior, acum oferind camere curate, confortabile, potrivite drumețiilor lungi din Făgăraș.
Contact: 0734114401
Există 140 de locuri de cazare în două corpuri. Cel vechi păstrează condiții rustice, în timp ce cel nou are camere de 2 persoane, cu baie proprie (200 RON/pers), camere de 4 persoane, cu baie proprie sau comună (de la 100 RON/pers), camere de 6, 7, 8 sau 10 persoane, cu baie comună (85 RON/pers).
Mereu am fost bine primit la Negoiu și m-am simțit la fel de bine. Camerele sunt curate, iar grupurile sanitare nu se abat de la această linie. Am avut lenjerii curate pentru pat. Dușul din băile comune se plătește extra, iar cabana oferă și posibilitatea închirierii unui prosop.
Mereu a fost foarte cald, camera în care am dormit având sobă proprie, care era îngrijită de cabanier.
Există două săli de mese. Mâncarea este la alegere, dintr-o listă limitată de opțiuni (în comparație cu Fântânele, de exemplu).
Cabana mai oferă wifi, saună și ciubăr. Și, repet, posibilitatea închirierii unui prosop. Aici aș adăuga că acum 3 ani am avut o seară minunată după o tură de iarnă pe Șerbota, când am stat câteva ore în ciubăr, noaptea, în timp ce ningea.
Pentru întreținere, cabana are condiții ceva mai blânde decât Dochia și Fântânele, în ideea în care există un drum forestier (foarte rău, ce-i drept) și transporturile pentru mentenanță sunt făcute cu ATV/snowmobil în sezonul rece, precum și vara. NU MERGEȚI CU MAȘINILE PERSONALE LA CABANĂ!
Cabane de munte: mențiuni
Locul 4: Cabana Suru
Nota 4.39
Cu un acces foarte greu pentru a fi întreținută, Cabana Suru este cea mai mică cabană din top 10. Probabil că mulți ar spune că, spre deosebire de primele 3 unități, la Suru încă există un puternic spirit autentic al unei cabane montane.
Familia Popa a făcut eforturi mari pentru a aduce cabana la viață și pentru a o menține. Iar rețeta de omletă-pizza ar trebui patentată. Camerele sunt curate, lenjeriile proaspăt spălate, iar grupurile sanitare igienizate.
O amintire deosebită de aici: într-una dintre șederile mele la Suru, într-o seară, cabana rămăsese fără bere. La ora 23:30, un domn singur, cu un rucsac plin de bere, a ajuns la cabană după un traseu de 3 ore pe zăpadă. Îl apreciez și în ziua de astăzi.
Contact: 0746652135
Locul 5: Cabana Vârful Ciucaș
Nota 4.34
Fiind aproape să ajungi la Cabana Vârful Ciucaș, dacă locuiești în București sau Brașov, cabana primește anual un număr semnificativ de drumeți.
Accesul se face mult mai ușor decât la cele menționate anterior, întrucât există un drum forestier în stare destul de bună pentru un 4×4, motiv pentru care în anotimpul cald se poate ajunge contracost la cabană cu mașina.
Serviciile oferite sunt peste media cabanelor din Carpați, și în ceea ce privește cazarea, și în ceea ce privește serviciile de masă.
Contact: 0746652135
Locul 6: Cabana Caraiman
Nota 4.30
După mulți ani în care a fost închisă, mai întâi și-a deschis ușile publicului pentru filmarea filmului ”Tata mută munții”, iar mai apoi pentru turiști, la puțin timp după ce a fost achiziționată de violonistul Alexandru Tomescu.
Cabana reușește să ofere servicii conform zilelor noastre, îmbinând calitatea, autenticitatea unei cabane montane și muzica.
În 2023 a fost anul în care multe persoane au ajuns la Caraiman, au apreciat ceea ce au primit și au lăudat serviciile și starea cabanei renovate.
Contact: 0751839241
Locul 7: Refugiul Bâlea Tunel
Nota 4.23
Fiind așezată chiar lângă intrarea dinspre Argeș în tunelul de la Bâlea, Refugiul/cabană oferă condiții foarte bune. Cu mari eforturi în timpul iernii (când refugiul este total acoperit de zăpadă), cabanierul Emil reușește să țină o calitate ridicată a serviciilor. Camerele sunt la comun, cu lenjerii curate, există apă curentă în toaletele (la comun) din interior, totul este curat, mâncarea (din 2 opțiuni) este foarte bună. Sala de mese are o dimensiune perfectă pentru a simți spiritul unei cabane de munte.
Contact: 0744 313 207
Locul 8: Cabana Curmătura
Nota 4.10
Loc minunat de popas în grelele drumeții din Piatra Craiului. Cu priveliștea minunată înspre Piatra Craiului, cabana reușește să îndeplinească nevoile drumeților care îi trec pragul, peste media Carpaților, însă fără să strălucească în mod deosebit la vreun capitol (cu excepția celebrelor prăjituri).
Camerele sunt frumos amenajate și curate, mâncarea este dintr-o listă limitată de opțiuni (de câte ori am ajuns la Curmătura, era după o tură lungă și, lihnit fiind, mâncarea mi s-a părut mereu cea mai bună din lume)
Contact:0745 454 184
Locul 9: Căsuța MGS
Nota 4.07 (egalitate cu locul 10)
Căsuța nu e doar o căsuță, ci e o adevărată poveste, care pornește de la Iulian, un ghid montan din Sibiu, care a renovat una dintre stânile din Mărginimea Sibiului. A cosmetizat-o, a decorat-o și a adus-o la standardele zilelor noastre transformând-o într-una din cabane de munte. Accesul se face greu, pantele fiind abrupte, de multe ori transportul făcându-se cu măgari. Camerele sunt la comun, iar mâncarea este gătită foarte lent (în acest caz e un lucru bun), pe sobă.
Este una dintre foarte puținele cabane nou deschise după perioada comunistă.
Contact:0726 687 656
Locul 10: Cabana Giumalău
Nota 4.07
Este cea mai nordică cabană de munte din cele pe care le-am analizat. Parcă zona de Nord ar avea nevoie de mai multe cabane.
Cabana Giumalău se găsește sub vârful cu același nume și de câțiva ani continuă să întâmpine drumeții care ajung în Bucovina. Sunt camere decente, de 4, 6 sau 18 persoane, cu toalete în interiorul cabanei.
În review-uri citesc că multă lume menționează ceaiul primit din partea cabanierilor, lucru care mă bucură.
Contact: 0749 575 471